Frica

Nu vom înțelege niciodată cine suntem până nu vom trece dincolo de frică. Dar a trece pragul fricii nu se poate face prin voință, ci prin lucrarea minții. Fiindcă dacă mintea lucrează împreună cu inima, în dragoste, vom înțelege că dragostea ne-a trecut deja în veșnicie. Și cine este veșnic, ce frică mai poate avea? De aceea, nu poți lăsa în sufletul tău și dragostea și frica decât pentru veșnicie, care este Dumnezeu. Și frica de Dumnezeu nu este altceva decât teama adâncă și neliniștitoare că vom pierde dragostea lui Dumnezeu.